Întrebare ~ Radu Gyr

Adanca-i noaptea, orele profunde…
Gemand, spre raftul cartilor mă-ndrum
si-ntreb în soapta fiece volum:
-Tu esti? Si cartea fuge si se-ascunde.

Plangand, intreb portretul ei acum:
-Tu esti? Si nici iubita nu-mi raspunde.
Imi umplu cupa-n vin să mă scufunde,
intreb: -Tu esti? Si cupa piere-n fum.

Si-ntreb si spada mea: -Tu esti? Si tace.
Si, cum mă prabusesc în jilt, infrant,
din zid o umbra alba se desface…

Mă-ntorc spre ea cu sange în cuvant
si-n ochii lui Iisus e numai pace.
Intreb: -Tu esti? Si umbra spune: -Sant.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading...
butterfly

1 Comentariu

  1. Noaptea-i adâncă în eternitate
    Un infinit de care mulţi se tem;
    Tu ai iubit o inimă de frate
    Eşti printre noi şi noi mi te vedem.

    Vom fi cu tine-n suflet tot mereu
    Omul este fiinţă muritoare;
    Murim şi ne-nălţăm la Dumnezeu
    Unde în veci de veci nu se mai moare.

    Isus Hristos pe toţi ne mântuieşte
    Te iartă de păcatele ce le-ai avut;
    Arată lumii cât de mult El ne iubeşte
    Numele tău în Cartea Vieţii-a fi trecut.

    Iubiţi pe cei trecuţi în veşnicie
    Cu amintiri din cele mai bogate;
    Iubiţii scriitori a nu uita să scrie
    O dulce amintire-a bunului său frate.

    Dintotdeauna Domnul a răspuns: “Prezent”
    Adică a răspuns… “Eu Sunt”.
    Tată şi Fiu, şi Sfântul Duh atent:
    A nu rămâne-n veci, pe-acest pământ.
    27.02.2012

    Reply

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.