Tulnic şi Lioara
Poezie de George Coşbuc

I De când e lumea lume şi rostul vorbei rost, Domn bun, cum a fost Stâlpeş, nici nu-i şi nici … More

Atque nos!
Poezie de George Coşbuc

Iarna, când e lungă noaptea, s-adun finii şi cumetrii Şi-apoi povestesc de-a dragul, stând pe laviţele vetrii, Despre crai cu … More

Iese amurg dintr-o bătaie de clopot caii culeg iarba din ultimul tropot, păsări adorm dacă amurgul le-atinge, sus la izvor, … More

Sfios vin la tine ca-n templul Ardealului, Eu, fiu de ţărani din fierbintele sud, Şi Clujul e, tot, hohotire de … More

Omul Comun I. Dilema 1. O viziune a omului comun Aievea nu şi nici cu-nchipuirea Eu munţii nu-i mai simt … More

Părul alb e lucru mare pentru cine vrea să ştie, Şi a şti să-l porţi e poate cea mai grea … More

Departe sunt de tine şi singur lângă foc, Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. Optzeci de ani îmi pare … More

Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, şi … More