Cazut cu parasuta în Piata Lahovary
mă caut, mă’ntreb si nu mă regasesc
un vant nebun îmi sboara ochelarii
tramvaiele la cotituri scrasnesc
din coridoare ies la ceas de umbre
poetii morti de mult si ingropati
în pardesie de colori adanci si sumbre
fantome azi–ieri camarazi si frati
m’ased pe scaun la frizerie
un brat de os ascute-un brici
vad ortul popii’n fundul de cutie
si din clabucul rece ies furnici
la chiosc în colt îmi cumpar “Universul”
si litere de aer mor pe-o fila de nimic
auzi un plop cum îmi scandeaza versul
în statie-asteapta pasagerii-un dric.