Oda Bachica ~ Stefan Octavian Iosif

Poate ai vreun dor sa-ti vindeci,
Ori te paste vreun blestem?
Dragul meu prieten, vin , deci,
Toarna in pahare vin, deci,
Si sa bem!
Ca betia-i rost de glume,
E uitare de necaz…
Crezi ca Dumnezeu anume
Cand crea aceasta lume
Era treaz?
In betia lui divina
Lumea el cand o nascu,
Fiat lux! cu gura plina
Zise, si pe loc lumina
Se facu…
Si de-aceea are vinul
Darul de la Dumnezeu
Sa coboare-n ochi seninul
Si s-adoarma-n inimi chinul
Cel mai greu!
Stie-apoi si din Scriptura
Cel din urma bun crestin
Sa se ia de Pasti, in gura,
Sfanta cuminecatura
Tot cu vin!

Si-orice-ar zice fariseii,
N-a schimbat c-un gest divin
Insusi regele Iudeii,
Christ, la Canna Galileii
Apa-n vin?!
Chiar poetul cand se-mbata
Nu-i mai inspirat la scris?
In lumina-adevarata
Toate-atunci lui i s-arata,
Ca un vis…
Pana cand, deci, urca-n vie
Vreji de vita pe haraci,
Sus paharele, fratie!…
Si pe urma… pot sa vie
Mii de draci!

(No Ratings Yet)

Loading...