Mai am un singur dor ~ Mihai Eminescu

Mai am un singur dor:
În liniştea serii
Să mă lăsaţi să mor
La marginea mării;

Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Să am un cer senin.

Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiţi un pat
Din tinere ramuri.

Şi nime-n urma mea
Nu-mi plângă la creştet,
Doar toamna glas să dea
Frunzişului veşted.

Pe când cu zgomot cad
Izvoarele-ntruna,
Alunece luna
Prin vârfuri lungi de brad.

Pătrunză talanga
Al serii rece vânt,
Deasupră-mi teiul sfânt
Să-şi scuture creanga.

Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.

Luceferi, ce răsar
Din umbră de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O să-mi zâmbească iar.

Va geme de patemi
Al mării aspru cânt…
Ci eu voi fi pământ
În singurătate-mi.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
fractal
;

9 Comentarii

  1. Un poet de milioane eu chear invat la scoala lui Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”.E cel mai bun poet nu va muri nicidata din inimile noastre.

    1. Ador poeziia asta cel mai bun poet e Mihai Eminescu ai dau 10 la poeziia asta. Mai bine la tuate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *