Poezii, Rime si Versuri

Poezii de Stefan Octavian Iosif

Poet : Stefan Octavian Iosif
Poezii Publicate : 50 Poezii
Genuri : ?
Nastere : ?
Deces : ?
Perioada : ?

Toamna

Autor / Poet: Stefan Octavian Iosif
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli De vant pe la feresti, Tu, suflet plin de griji si de-ndoieli, Te-nfiorezi de tristele-i povesti… El povesteste despre moarte foi Pe care le goneste ca pe-un roi, Ca pe-un convoi De fluturi morti, si i le-arunca-n geamuri, El stinge crini, si roze, si zambile, El frange ramuri, Si plange, […]

Frumoasa Irina

Autor / Poet: Stefan Octavian Iosif
Adaugata de mihella | Comentarii (1)

La Curtile Noua, din capat de tara, Tremura din varfuri plopi cu frunza rara… Nu stiu: mandrul soare straluci deodata, Ori in prag frumoasa Irina s-arata? Si-n cosita-si prinde garoafa-nflorita… Pleaca la fantana si vine zorita. Fuiera mierlita, striga cucu-n leasa: Cucule, azi-noapte m-am visat mireasa… Pune jos oleaca albele cofite, Scutura de roua negrele-i […]

Visul unui slujbas

Autor / Poet: Stefan Octavian Iosif
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Visam destept pe jumatate… Era o liniste in casa, Si ziua in amiaza mare Parea ca-i noapte luminoasa… … Si se facea ca am o mie Monede-n aur… o comoara! Trantit pe canapea alene, Sorbeam cafea, fumam tigara… Copiii mei, in loc de zdrente, Purtau vesminte noi, alese, Nevasta mea era mai mandra Ca cea […]

Oda Bachica

Autor / Poet: Stefan Octavian Iosif
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Poate ai vreun dor sa-ti vindeci, Ori te paste vreun blestem? Dragul meu prieten, vin , deci, Toarna in pahare vin, deci, Si sa bem! Ca betia-i rost de glume, E uitare de necaz… Crezi ca Dumnezeu anume Cand crea aceasta lume Era treaz? In betia lui divina Lumea el cand o nascu, Fiat lux! […]

Nopţi de vară

Autor / Poet: Stefan Octavian Iosif
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

La casa fără lacăt Doar luna de mai vine S-o cerceteze-n treacăt În nopţile senine. Perdele-nvechite Atîrnă într-o parte Ca aripi ostenite La geamurile sparte. Doar şoareci ţin soborul Ungherelor uitate, Păienjeni ţes covorul Uitării-ntunecate. Şi-aceeaşi armonie De greieri trist răsună În casa cea pustie Sub farmecul de lună…

Melancoliei

Autor / Poet: Stefan Octavian Iosif
Adaugata de mihella | Comentarii (0)

Ce timpuriu m-ai cucerit, iubită Melancolie, credincioasă soră ! Era într-o duminecă-nflorită, Şi satul tot, devale, strîns la horă.. M-am dus şi eu. La vesela serbare Priveam aşa pierdut, şi-ntîia oară În sufletu-mi simţii cum se strecoară Fiorul tău de dulce întristare. Înstrăinat de-atîta veselie, Am căutat singurătatea-n cetini… Atunci te-am cunoscut, melancolie, Şi, vezi, […]