Vederi citadine
Mergeam agale prin oraşe
Privind la sârmele, de sus
Păienjenişul de cablaje
Reţea-ncâlcită de prost gust
Şi mă gândeam cu-amărăciune
La gropile din trotuar
La bulevarde sufocate
De-un trafic artificial
Născut din lene şi prostie
De, a poza şi-a parvenii
Din,nătărăi slujbaşi cu ziua
În contele de Narmaifi.
Aleea,parcul,spaţiul verde
E tot o rablă şi-un garaj
Şi blocuri cu balcoane-nchise
Ori burduşite de bagaj.
Peste bordură şade ,jipul
Cât o cabină de vapor
Din garsoniere pe fereastră
Sună manelele… de dor.
Sărac oraş,săracă ţară
Cu toţii însă te iubim
Căindu-ne cu-amărăcine
Că stăm să te mai locuim.