Vederi citadine ~ ovidiuvasile

Vederi citadine

Mergeam agale prin oraşe

Privind la sârmele, de sus

Păienjenişul de cablaje

Reţea-ncâlcită de prost gust

Şi mă gândeam cu-amărăciune

La gropile din trotuar

La bulevarde sufocate

De-un trafic artificial

Născut din lene şi prostie

De, a poza şi-a parvenii

Din,nătărăi slujbaşi cu ziua

În contele de Narmaifi.

Aleea,parcul,spaţiul verde

E tot o rablă şi-un garaj

Şi blocuri cu balcoane-nchise

Ori burduşite de bagaj.

Peste bordură şade ,jipul

Cât o cabină de vapor

Din garsoniere pe fereastră

Sună manelele… de dor.

Sărac oraş,săracă ţară

Cu toţii însă te iubim

Căindu-ne cu-amărăcine

Că stăm să te mai locuim.

(No Ratings Yet)

Loading...