Spune-mi ceva ~ Adrian Păunescu

Dacă-am să te chem
Dă-mi măcar un semn
Fie şi-un blestem
Din partea ta.
Totuşi nu ştiu cum
Pentru-atâta drum
Ce-a-nceput acum
Spune-mi ceva.

În noaptea despărţirii dintre noi
Copacii cad pe drum din doi în doi,
În ochi mă bate viscolul câinesc
Şi am venit să-ţi spun că te iubesc.

Probabil drumul meu va duce-n iad
Mă-mpiedic de o lacrimă şi cad
Şi iar adorm şi iar mi-e dat un vis
Că biata cifră doi s-a sinucis.

Şi de atâta viscol vestitor
Nu ochii mei, ci ochii tăi mă dor,
Că tineri am intrat şi cu ce rost
Şi ce bătrâni ieşim din tot ce-a fost.

Nici aripile zboruri nu mai pot,
E numai despărţire peste tot
Şi se aude că va fi mai greu
Decât vom fi departe tu şi eu.

Dar nu pentru a-ţi spune că e rău
Am dat cu bulgări mari în geamul tău,
Ci ca să ştii, în viscolul câinesc,
Că plec şi mor şi plâng şi te iubesc.

Şi vreau să-ţi dau cu acte înapoi
Dezastrul împărţirilor la doi,
Ca să-nţelegi şi tu ce-i cuplul frânt
Şi cum e să fii singur pe pământ.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
ruin

5 Comentarii

  1. foarte frumoasa poezia asta//// eram inca un copil cand am ascultat o ..cantata de Tatiana Stepa, Dumnezeu s o ierte!

    Doamne ai grija de ei , de oamneii nostri de valoare, care Iti pasesc in Casa Ta acum !!

  2. Superba poezie !!!
    Mereu ne vom aminti de tine MAESTRE !!!
    Iar daca in ceruri vei vorbi, de aici te vom aculta cu
    aceiasi sfintenie:

    …”Spune-mi ceva”….

Leave a Reply to andreia Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.