Duminică dimineaţă, spre prânz ~ Alexandru Andrieş

Toţi prietenii mei au plecat,
Singur în oraş m-au lăsat,
Dimineaţa mă trezesc când vreau!

Îmi iau o carte şi-ncep să citesc,
Nu mă mişc din pat, stau şi lenevesc,
Îmi fac ceaiul pe la prânz şi-l beau…

Dacă vii la mine, doamna mea,
Sună lung la uşă, nu te-aştepta
Să-ţi răspund imediat – sunt în pijama!

Fără grijă poţi să fumezi,
Orice-ai face nu mă deranjezi,
Fumul palid suie spre tavan…
Pot să stau şi-un an cu ochii în tavan,
Pot să stau şi-un an!

Motanul s-a ascuns şi stă sub pat,
Cu ce se-ocupă acolo, nu l-am întrebat!
Are-o fire curioasă, e foarte capricios,
Când se supără-mi întoarce toată casa pe dos, zău…

(No Ratings Yet)

Loading...