Alea jacta est ~ Alexandru Macedonski

Dorinţe îndrăzneţe
Din visuri de juneţe
Ce mintea-mi conţinu,
Din voi mai este vruna
Când soarta-ntotdeauna
La toate zise nu?

Şi totul când m-apasă,
Ce drept mi se mai lasă
Afară de-a muri…
O ţintă, o dorinţă
Să caut cu credinţă
Din nou a-mi făuri?

Nimic!… Orişice cale
Mi-e-nchisă, şi cu jale
În cugetu-mi privesc…
Speranţa mi-este stinsă
Ş-o negură întinsă
În locu-i întâlnesc!

Din ce în ce mai multe
Amarnice insulte
Întâmpin nencetat,
Cât inima-mi sărmană
Întreagă este-o rană
Ş-un hoit de sfâşiat!

Albastra boltă-mi pare
Cernită de-ntristare
Ca sufletu-mi în dor,
Iar lacrimile mele
Întunecă şi stele,
Şi soare-ncălzitor.

E iarnă, este gheaţă
Întinsă pe-a mea viaţă
Precum pe nişte văi
Zăpada se întinde
Şi-n giulgiu-i cuprinde
Păduri, izvoare, căi.

Şi cum ascunsă tace
Privighetoarea-n pace
Prin scorburi de copaci,
Aşa şi tu, biet suflet,
Abia având răsuflet,
Te-ascunzi în piept şi taci!

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
still life

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *