Tinereţea ~ Alexandru Macedonski

Iubesc frumoasa Tinereţe,
Cu anii săi de flori,
Cu zâmbete pe a sa faţă,
Cu ochi scânteietori;
Îmi place fruntea-i coronată
De poezii ş-amor,
De dulci iluzii care iute
Se nasc şi iute mor.
Cortegiul său e din speranţe,
Din vecinice izbânzi,
Şi pulbere de aur poartă
Pe aripe plăpânzi.
Adesea e cutezătoare
Întocmai ca Icar,
Şi pân’ la soare se înalţă
În zboru-i temerar!
În totul e însufleţită
De-al geniului foc,
Şi egoismul nu găseşte
În sufletul său loc!
Pe-oriunde trece, răspândeşte,
Ca foi de trandafiri,
Cu mâinile-i îmbelşugate,
Idei şi dulci simţiri!
Să-i zică orişicum, bătrânii
Pătrunşi de reci fiori,
Ce dragă este tinereţea
Cu anii săi de flori!

(No Ratings Yet)

Loading...