Mi-e sufletul ca marea ce-adesea impresoara o urma nevazuta de nimeni in nisip. E oare talpa celui care-a trecut aseara? … More

O dată cu-nceputul primăverii, cînd neaua piere şi copiii, dornici să rîdă de cei mari, găsesc în locul troienelor doar … More

într-o noapte în timp ce vuia codrul din creştete Dumnezeu mă soma c-o nuia moale: rosteşte-te! mă rosteam însă cum … More

Acum vreo cîţiva secoli într-o seară, trimisul diavolului pe pămînt intra-ntr-un schit de maici, sub frunza rară, purtînd la glezna … More

Arcaşul şi oşteanul şi feciorul pãzesc pe castelan care le-a spus: – Sã nu lãsaţi nici umbra, nici piciorul, nici … More

O, voi, urmaşi, împrospătată gardă în juru-acestui preaumil pamânt! Lăsaţi-mi încă inima să ardă aici, adânc, sub lespezi de pământ. … More

Văzduh nevârstnic. Stau și-ascult O mută convertire-n lucruri. Decembrie-mi vestea, demult, Acest pojar de involucruri Suflate ca din nări de … More

O, de-aş ajunge să adorm odată!… Mă doare ochiul de minuni şi fum. Vreau să se-ntoarcă toate şi să bată, … More

Fructele din tablou sînt un adio. (Pe masă, copiile lor zbîrcite agită-n vînt batiste-aromitoare.) Albastru, verde, indigo vor arde oraşele … More