Nu mă vei mai necajii ? ~ Razvan Claudiescu

Nu mă face niciodată să stau,
Şi-mi spui un sărut să-ţi dau,
Aşa că, i-aţi greutatea de pe mine,
Asta ţine numai şi numai de tine,
Dar îţi ştiu fiecare mişcare,
Care-n vis mă arunci în mare.
Doar lasă-mă în pace !
Ştiu că şi mama ta mă place,
Am mai fost de câteva ori aici,
O să-ncep să mă apăr ca un arici,
Dar am fost prea orb să văd,
Că am ştiu că, eu adânc să cad,
Că tu seduci fiecare bărbat,
Chiar dacă-i şi handicapat,
De data asta, nu mă vei seduce pe mine,
Vorbesc asta, foarte sincer cu tine.

Ea a spus că este ok,
Dar să ascultăm puţin rock,
Hei, iubitule fă ce vrei.
Nu vrei să te ung cu ulei de tei ?
Eu am lucruri care-ţi trebuie,
Dar lasă-mă în pace, duduie,
Sunt tot ceea ce ai nevoie,
Te rog să pleci de bunăvoie,
S-a uitat adânc în ochii mei.
Eşti sub vraja rea a mamei ?
A spus că nu mai e cale de-ntoarcere,
Doar s-o strâng-n braţe cât mai tare,
M-a prins în inima ei,
Acolo parcă este-un botei.

Ei îi plac băieţii din trupă,
Ne invită la o supă,
Ştie când vin în oraş,
Mă simt ca-un izvoraş,
Este fana oricărui muzician.
Eşti fata unui fizician ?
După ce cade cortina,
Îmi spune că o cheamă Cristina,
Aşteaptă la uşa din spatele şcenei,
Ceasul este ora trei,
Care promit avere şi faimă.
Te rog să iei de seamă !
O viaţa care e atât de lipsită de griji.
Nu mă vei mai necăjii ?

( 2011, 10 iunie )

(No Ratings Yet)

Loading...