I
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Dulce şi suavă ca o garofiţă;
Căci în bătălie soţul ei dorit
A plecat cu oastea şi n-a mai venit.
Ochii săi albaştri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.
Însă doamna soacră lângă ea veghează
Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
II
Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
– “Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oştire fuge sfărămată.
Dar deschideţi poarta… Turcii mă-nconjor…
Vântul suflă rece… Rănile mă dor!”
Tânăra domniţă la fereastră sare.
– “Ce faci tu, copilă?” zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieşit
Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:
– “Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţara mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!”
III
Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;
Oastea lui zdrobită de prin văi adună.
Lupta iar începe… Duşmanii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, de securi loviţi.
clasa a iv si o stiu.:)
Aceasta poezie este frumoasa mai ales cand mama lui Stefan cel Mare iubeste mai mult tara .
e super poezia in clasa a-1-a doamna nea pus so invatam pe toata si chiar am invatato
e faina
este poezia mea preferata om si pe foaie este frumoasa apropo sunt in clasa a 4 id meu nu vil dau pa pa
eu sunt de partea lui darius al meu
ma e tare fratilo .Am 18 ani si e tare
vreau si yo comentari
hai ca e tare
e frumoasa
este super tare mio dat doamna la scoala sa o invat adica numai sa o scriu parte 2 este super nam cuvinte sa spun va jur vis tari bine sa ma bagati poezi de aste ca sant foarte faine
eu ma numesc darius si sunt elev in clasa al 4 si am vzut ce poezie de tristete cand o citesti iti vine sa plangi.
sunt Furnica Diana si sunt eleva la Colegiul National Mihai Eminescu Iasi sunt in clasa a doua si la ora de muzica invat imnul Colegiului National Mihai Eminescu dar nu il invat asa dar pot exista mai multe posibilitati,imnul este foarte greu si in acelasi timp trist,este foarte lung imnul.
e foarte frumos.
e cea mai mopmoasa poiezie