Amiaza ~ Dimitrie Anghel

E cald şi lîngă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică,
Văzduhul tot nu se-nfioară de nici un zbor de rîndunică.
Şi doar furnicile de-aleargă acuma fără de hodină,
Mărgele negre sămănate pe drumuri albe de lumină.

În straturi florile-s trudite; un crin din cînd în cînd se-ndoaie
Şi lung priveşte-n sus, să vadă: nu se purcede-un nor de ploaie?
Dar întristat în ţernă iarăşi îşi frînge trupul zvelt în două…
Ce n-ar da florile să aibă acum măcar un strop de rouă !

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
drawing
;

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *