Din asfintit, de peste munte,
Rasfringeri rosii de amurg
Se sfarma-n licariri marunte
Si-n Dunarea umbrita curg.
Dar unda tulbure le-ngroapa
Când, subt rachitele din vale,
De-abia mai tremura pe apa
Ca niste coji de portocale.
Acolo jos, peste cununa
Intunecatului boschet,
Sclipeste-n aer semiluna
Din virful unui minaret.
Si parca zugravit anume,
Isi culca umbra până-n mal
Ostrovul izolat de lume
Ca un castel medieval.
El pare-o nava fermecata
Ce-a ancorat aici, subt munte,
Minune indelung visata
De valul Dunarii carunte!
A asteptat în nopti senine
Stralucitoare dimineata,
Când din adancul apei line
S-a ridicat la suprafata
Ca o gradina plutitoare
Cu pomi si pasari impreuna,
Cu florile-i ce rid în soare
Si noaptea tremura subt luna.
Poezia descrie un asfințit pe insula scufundată Ada-Kale numită in trecut și Ostrov.Comparația cu un castel medieval e și o realitate,pe insulă existând o fortăreață.Insula avea o comunitate turcească “sclipește-n aer semiluna din vârful unui minaret.”Insula a fost scufundată la construirea hidrocentralei Porțile de fier 1 aceasta itrând in lacul de acumulare al hidrocentralei.
Am avut nevoie de ea la scoala si imi place foarte mult poezia oricum
FOARTE FRUMOASA IMI TREBUIA SI LA SCOALA
frumos….am primit 10 pt comentariul acestei poezii…superb!
Foarte creativa poezia
a fost super si am nevoie de ea la scoala
frumoasa poezia si emotionanta…iti infatiseaza in fata ochilor imaginea descrisa :)!
frumos