Zi de vară ~ George Topârceanu

Linişte. Căldură. Soare.
Sălciile plângătoare
Stau în aer, dormitând.
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie, lângă apă,
Spală rufele, cântând.

Şi din vale abia vine
Murmur slab, ca de albine,
Somnoros şi uniform:
Râul, strălucind în soare,
Ceartă sălciile, care
Toată ziulica dorm.

Sub o salcie bătrână
Şi cu-o carte groasă-n mână
Care-mi ţine de urât,
M-am culcat în fân pe spate, –
Somnul lin, pe nechemate,
A venit numaidecât.

Cântec, murmur, adiere
De zefir în frunze piere
Şi rămâne doar un glas
Care umple valea-ngustă.
. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
Ia te uită, o lăcustă
Mi-a sărit tocmai pe nas!

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
planets

9 Comentarii

  1. Da aceasta poezie e prea frumaosa.Toate cuvintele care apar in text semnifica o zi de vara.Asta ne spune si titlul poeziei..
    Deci..Totusi.Iti multumesc byrev pentru linkul cu poeziile alcelea.Una dinte ele intitulate Cum?…Mi-o citea mama in fiecare noapte…

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *