Melancolie ~ Lucian Blaga

Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe geamuri.
Plouă.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată durerea,
ce-o simt n-o simt în mine,
în inimă,
în piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Şi altoită pe fiinţa mea imensa lume
cu toamna şi cu seara ei
mă doare ca o rană.
Spre munţi trec nori cu ugerele pline.
Şi plouă.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
fog

4 Comentarii

  1. Sunteti prosti,ma?E poezie moderna,una din multele trasaturi e versul alb.S-au gasit oameni care habar nu au sa se exprime sa-l critice pe Blaga…

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *