POEZIE ~ radukutz

ruginesc clipele vândute în piața de vise

în curțile negre

de-atâta sudoare venită

din munții astupați

de-atâtea deșeuri de vieți

nereciclabile…

au uitat viermii să mai întindă o mână

firavelor omizi

ce își doresc cu-atâta ardoare

să devină fluturi,

să coloreze timpul

lăsat de-atâția viermi

să putrezească-n groapa de gunoi…

pe asfalt mai trec câteodată și păsări călătoare…

uitându-se în stânga și în dreapta

doar cu un colț de ochi

dar râzând cu toate colțurile buzelor…

rămân acolo, pe asfaltul viu al fericirii,

grăbite fiind să treacă mai repede

prin această pată aproape invizibilă…

prin grădinile nesuferinței și ale ignoranței

mai poți vedea și acum câteo floare

trimisă la colț de cârtițe

ce își mai scot capul din pământ din când în când

doar ca să nu bată la ochi

treaba lor de făcut tuneluri fără autorizație

spre soare…

prin magazine stau pe rafturi

vise de toate mărimile:

de copil, de tânăr, de mamă, de tată, de bătrân, etc….,

majoritatea fiind numărate și trimise înapoi la firmă

pe motiv că au ieșit din termenul de garanție…

cele mai norocoase

sunt cumpărate de păsările călătoare care au curajul să nu râdă…

sunt din ce în ce mai mulți greieri pe la colțuri

care așteaptă …