Amintirea
- Doi ochi stralucitori,
- Ma privesc staruitori,
- O privire ca de gheata,
- Ma inteapa si m-apasa,
-
Inauntru un foc se aprinde,
- Incet furia ma cuprinde.
- Cu ce drept privirea apasa,
- Imaginea cea frumoasa,
- Amintirea iubitei mele,
- Incet strapunsa si ucisa,
- Ii simt golul , o simt lipsa …
- Dar ma zbat neputincios,
- In fata timpului necrutator,
- Si totusi ma aplec rugator,
-
Sa il induiosez, pe marele judecator,
- Dar iubirea deja dispare,
- Raman gol pe dinauntru,
- Ca un fulg grabit de suflu,
- In fata vietii solitare,
- Fara stea si fara soare…
Cosmin N.
Poemul este destul de bun,dar are un mic defect…are o rima destul de fortata care il face mai putin placut auzului.In aceasta contemporanitate domnule Cosmin,nu mai conteaza rima,se admira versurile fara sens,care sar de la o idee la alta si care sunt lipsite de rima.Nu spun sa nu emani o stare sau un mesaj prin versurile tale dar era mult mai bine daca mentineai mesajul pe baza unor versuri fara rima.Sper ca m-ai inteles!Expresiv mesaj 🙂
Toate cele bune!