Ce e iubirea?
Chiar, cine ştie?
O simţi cum te prinde
O simţi cum te-nvie
Un gând care naşte
O privire furată
Şi ochii ce cheamă
Iubire ţi-arată
Dorinţa te poartă
Pe culmi de plăcere
Fantasme se nasc
Şi cresc în tăcere
Te-nvăluie toate
Şi trupul se-ncinge
Privirea ce arde
Dorind te atinge
Pe ochi şi pe buze
Pe gât şi coboară
Iar visul încarcă
Clipa fugară
Dar tu eşti departe
Aproape fiind
Zâmbeşti cu dulceaţă
Şi respingi în alint
Ce joc carismatic
Ce enigmă ciudată?
Semeni iubire
Ca s-o spulberi îndată!
Închisă fiind
În capcana iubirii
Vin şi-ţi cer cheia
Închisorii simţirii
interpretarea e geniala.
am si eu o poezie asemanatoare dar putin mai trista decat asta si mai complexa ca structura! oricum e frumoasa!
usor , usor citesc incep sa citesc primul vers iar apoi……ma coprinde si pe mine acea vraja a poeziei ,si apoi o citesc pe toata.
usor nostalgica