In sunete de haos, in lacrimi de abis
fii tu un zambet tandru, fii tu un mare vis…
nu crede tot ce zboara prin minți de rumegus,
nu fi nici tu cu ceilalti un fiu de carabus…
nu plange dupa ploaie cand nu vezi curcubeul,
nu suspina cand altul iti da ca hrana raul…
sa razi cand fulgera cu ironii stupide
venite de la caini cu mintile aride…
sa speri cand cade bruma pe visuri de iubire
sa crezi in stele care nu cad in amagire…
prezenta ta sa fie un soare pentru lume
iar chipul tau sa fie oglinda cu renume…
(No Ratings Yet)
Loading...
Multumesc pentru comentarii amandurora!
Ma bucur ca a trezit ceva in sufletul tau, Raluca! Nu am vrut sa-ti intristez zambetele prin aceasta poezie(de aceea, le rog sa ma ierte…), dar ma bucur ca ai citit-o!
SANATATE!
o poezie care mi-a trezit zambete triste in suflet .felicitari,frumos
Frumos, nici nu m-as fi gandit,felicit!