Fotografiile timpului… ~

Mi-am dezgolit trupul
de scoarţa ce-mi înăsprea trăsăturile.
Mi-am deschis sufletul,
Mi-am ridicat aripile,
Şi mi-am luat zborul spre malul mării,
Acolo unde se împrăştie perlele valurilor…
M-am privit atent,
Dar nu mai eram eu…
Ochii mi se ascundeau după frunze de pelin,
Zâmbetul pierea la deşteptarea soarelui,
Iar trupul fugea printre fotografii,
Din trecut…
Clipe de sticlă se spărgeau încet, încet,
Scrârţâind deşertul din clepsidră,
Sculptându-mi frica pe faţa-mi roză.
Sufletu-mi plin de bogăţie şi bucurie,
Mi-a fost ciobit,
Şi totodată, înrăit…!

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
write

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *