Plictiseala, plictiseala ~ Mihaela Vicol

Plictiseala, plictiseala
de-ai sa vii cumva diseara
sa stii ca acasa nu-s!

du-te la cine te vrea
la oricine te-ar chema
ca la mine doru-i dus!

Singura si uracioasa
suparata plangacioasa
plictiseala vicioasa!

Cata lume tu omori
cu plictisu-ti otravitor!

Si cati oameni bocitori
vad in juru-mi umblatori!

Un mort-viu de plictiseala
cersetor de zambet larg
iata mi se-aseaza-n prag!

Ma gandesc “sa-l iau la trei” :
-Ia, mai du-te-n “puii mei”
tu nu vezi ca nu-mi esti drag?

Tremurand de enervare
mai sa-i dau doua picioare
si-o jordea de as avea
pe spinare ce i-as da!

Ah, ce tampa suparare
dintr-un plictis oarecare!

Plictiseala de n-ar fi
supararea n-ar veni
si-uite-asa se tin in lantz
mai ca sa te prinda-n hatz! (io)

(2 votes, average: 4.50 out of 5)

Loading...