Închinare ~ Panait Cerna

Când se-nsenina cerul, cu mii de stele-n faţă,
Nemărginirea mării în raze se răsfaţă;
Iar când îşi pune slava un obrăzar de nori,
Pe mare cade noapte, iar vântul dă fiori …

Şi lacrimile slăvii, şi fulgerele-i toate
Ea le primeşte-n sânu-i ce plânge şi se zbate,
…Iubito! Astfel viaţa-mi legată-i de a ta,
Din cea dintâi clipita de-nfioarare-a mea …

Zâmbeşti? Pe chipu-mi cade o rază fericită…
Urăşti? Îndrept spre duşmani o spadă ascuţită;
Iar când te văd în lacrimi, mi-e sufletul cernit
Şi-n pieptul meu se zbate un demon răzvrătit …

(Viaţa literară şi artistică, I, nr 15, 22 aprilie 1907)

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
galaxy

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.