Sonet de toamnă târzie ~ Valeriu Cercel

Aseară-n patul vechi cu baldachin
Mi-ai oferit din nou dulceaţa ta,
Chiar lampa ruşinată pâlpâia
De-am stins-o, având gaz foarte puţin,

Iar peste noapte, dornic m-am trezit
Şi n-ai zis nu (!) şi ţie îţi plăcea !
Insă cu toată dărnicia ta
Nicicum, să ştii, că nu m-ai mulţumit ;

Diseară, gaz în lampă nu mai pune,
În zbor mă reîntorc plin de ispite
Că-mi trec prin minte gânduri mai nebune…

Când te voi lua tiptil, pe negândite
Gustându-ţi iar dulceaţa, chiar de prune,
Să-mi faci, am să te rog, nişte clătite !

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
the road

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *