Poezii, Rime si Versuri

Taranul si cultura (pe cand taranul era taran si cultura era cultura)

Autor / Poet: Mihaela Vicol
Comentarii (0) | Adaugata de mihella

Stai si te gandesti ca prostul
si chiar nu-i intelegi rostul…
cum de arta de valoare
pretuire nu mai are?!

Si te duci hat mai departe
orasul il lasi in spate,
gandind ca viata la sate
poate iti va da dreptate.

-Ia te uita, bade Ioane,
cum cu magice creioane
un portret de milioane
iti voi face acum , pe loc!
numai sa-mi intri in joc
si te-aseaza pe cojoc
ca lumina soarelui
si verdeata plaiului
martori, astazi,  sa ne fie
si-n pictura, pe vecie!

– N-am nevoie, mai, baiete
du-te si-ncearca la fete!
Eu ma duc sa dau cu sapa
si sa-mi priponesc si vaca,
la porci sa culeg dudau…
Ia, da-te din drumul meu!

Cum sa-i zici: “- Ba, n-ai cultura!”
ca se apuca de te-njura
si ti-o spune raspicat
ca pamantul l-a arat
samanta a semanat
si cultura, de i-e dat
de la D-zeu cel bun,
o sa-l faca om bogat
cel mai vesel din catun!

Morala: cultura e valoroasa
cand paine iti da pe masa !




LEAVE A COMMENT