Despodobire ~ ovidiuvasile

Despodobire

Dezpodobeşte mamă bradul
Că sărbătorile-au trecut.
Să avansăm din nou cu capul
Prin timp, către necunoscut.

Vine mai rău sau vine bine?
Vremuri mai bune de-am avut,
Ne vor rămâne-n amintire,
Dar pomenite la trecut.

De bucurie sau tristeţe
De dor , din suflet infinit,
Din viitor, trecut rămâne,
Trăind momentul depăşit,
Care durează doar o clipă,
O fericire de moment
Ce , precum pomul cel de iarnă
L-am transformat în monument.

Într-un simbol de sărbătoare
Care ajunge la gunoi,
După ce ,a marcat momentul
Precum eroii, din război,

Ce şi-au dat viaţa pentru ţară,
Iar numele-i pe piatră scris
Însă durerea şi-ntristarea
Au dus-o mai departe-n vis.

Le-a rămas la cei dragi, un suflet
Care trăia nemângâiat,
La fel ca pomul cel de iarnă,
Când se trezeşte despuiat

Fără podoabe şi beteală
Doar când ajunge la gunoi
El e, eroul din colinde
Ce se jertfeşte pentru noi.

(No Ratings Yet)

Loading...