Cântec de leagăn pentru oameni mari ~ Mihaela Vicol

vicolsart,painting,creation,god,imagination,art

Vădit, supusul cel dintâi,
Smerenia-și arată
Către stăpânul cel rebel
Al cărei firi se zbate
Între lumina unui Sine efemer
Și-al întunericului frate.

-Când marea și cu sarea mi-ai promis
Stăpâne, drag, eu ți-am urmat mărețul vis
Cedându-ți scumpa libertate
Pentru un pas mai sus în Arte!

Și-acuma stau și mă întreb
Când firul vieții se scurtează,
Fu suferința mea mai bună sau
chinul meu pe careva salvează?

Când drumul meu pavat cu ghimpi
Strigarea mi-o făcu cântare
Injurătura ce-mi scăpă
O poezie uimitoare
Nu mă gândeam, în sinea mea,
Că asta e menirea ce se vrea
A fi slujită de nebuni
Care se și văd pe culmi,
Stăpâni de lumi.

O, tu, dulce nebunie
O, tu, casă de nebuni….

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Loading...
dumnezeu, arta, pictura, viata

Adauga un Comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.